Când eram mai mic îmi zicea mama să mă fac fotbalist („că doar ăştia mai pleacă pe-afară!”) şi tata să învăţ chineza sau japoneza (că el ştia rusa şi avea în cap să ne punem bine cu toate puterile).
Când am terminat ştiinţele politice cu o licenţă despre conflicte tocmai ne împăcam cu Europa, care ne primea, devoie-denevoie, fără să ne scuze toate năravurile…
Când m-am îndăgostit de blogoreală (nu numai de cea de mediu, că era mult mai trandy cea de miştouri, prietenoase sau rele), după ce am „colindat” hotarele lumii, m-am tras mai către casă şi Europa.
Când a fost 8 mai în anul ăsta m-am dus cu vreo 25 de membrii ai Asociaţiei Floarea de Colţ la „monştrii din Parcul trandafirilor”. Era tot ce puteam face de Ziua Europei, pe care o aveam de organizat în festivalul ECOPOP. Am constatat iarăşi că ne ocupam mult mai bine de Europa când doream să fim (şi nu eram) printre stelele drapelului albastru.

Am trecut şi ieri seară pe la „monştrii”. Care, pentru cei ce nu-i ştiu (sâc!) sunt 12 capete cât un stat de om, făcute din cupru sau numai alămite, ce înconjoară un rond de flori veghiat de un catarg pe care flutură (flutură, e doar o figură de stil) un băţos steag albastru cu 12 stele aurii. Locul este frumos amenajat, central între atâtea alei, flori, dale sau pietriş şi bănci. Şi după părerea mea, adăposteşte una dintre cele mai valoroase opere ale artiştilor români dedicate Europei (nu-mi place cum l-au modelat pe bietul Charles de Gaulle, care păzeşte intrarea în Herăstrău, dă numele pieţei şi startul la crosurile populare?).

Iar „monştrii”, că aşa le-a zis o deşteaptă mirată că s-a consumat atâta metal, sunt de fapt chipurile stilizate artistic ale „părinţilor” Uniunii Europene, de la Robert Schuman şi Jean Monet până la creatorul monedei unice (1993, numele l-am uitat şi nu-l găsesc nicăieri, păcat!).
Dacă te apropii de ei, cam pe unde ar veni nodul cravatei poţi citi pe o plăcuţe de cupru numele, câteva date personale şi meritele fiecăruia. Iar dacă chiar ai spirit de observaţie, la intrarea în parc poţi citi pe o plăcuţă că rotonda a fost „pusă” de Primăria Municipiului Bucureşti (fără an, fără autor!?) pentru cinstirea politicienilor care au gândit şi organizat UE.

Ce aş face eu dacă aş fi primar?
Aş lansa un concurs sau aş tocmi un fotograf pentru cărţi poştale şi pliante şi le-aş dărui sau le-aş pune în vânzare (că e o criză totală de imagini din Bucureşti; vai de Poşta Română, noroc cu muzeele!)
Aş face o „intrare” prietenoasă cu informaţiile minime despre… părinţi şi UE, că şi dacă apelezi la www.uniuneaeuropeana.ro  istoria se opreşte la…2002!?
Aş cere „grădinarului” parcului să mai taie din sutele de lumini ce împânzesc Herăstrăul, că risipă este cantitatea de lucşi împrăştiaţi de-avalma, ca să fie, şi aş pune un specialist să aranjeze o iluminare iluminaţilor părinţi.
Cum nu sunt primar, mă mulţumesc să le zic pe toate astea pe EuroSpeak.ro şi mă întreb cum o fi promovat atomul ăla cu bile uriaşe dintr-una dintre capitalele UE. Poate în limba europeză, care nici nu există! Sau poate că există numai un limbaj, gândire şi acţune în spirit european.

Publicat in: Prima Categorie pe 4 Octombrie 2008 | 1 Comentariu »

Aceste gânduri mi s-au amestecat prin cap când în metrou, pe ziarul vecinului, am văzut un titlu: „De la nea Piţi la nea Puiu!”. Şi cine nu ştie cine este nea Piţi? Poate că voi citi mâine „Băi nea Sir Boby (Robson?), vezi că la noi nu-i ca la voi!” Chestia asta cu nea mă obligă să-mi amintesc de Nenea. Nu de…nea Ion! De Nenea Ion, unchiul de la Bucureşti. La noi, în zona Sibiu-Făgăraş,  cel puţin aşa ştiam eu, Nenea este fratele cel mare, sau cel puternic, sau cel deştept, sau cel care are grijă de ai lui. Un fel de şef al familiei şi uneori, al comunităţii. La noi  nu ne adresam cu nea. Nu ştiu de ce. Şi nici n-are importanţă…         

Nenea al nostru a fost tare cool (iartă-mă, asta pentru a fi trend). Era cel mai mare dintre cei cinci fraţi iar mama mea era mezina şi la nouă ani şi-a pierdut tatăl. Nenea s-a încărcat cu  sarcinile familie, ale gospodăriei, dar “mama a bătrână ” i-a cumpărat bocanci şi cu mămăligă şi brânză în desagi, a plecat cu căruţa şi l-a dus la oraş, la şcoală, să-l facă domn !           

 Şi Nenea a făcut gimnaziul, a ajuns apoi la Bucureşti, a dat la Drept şi cât a învăţat a fost şi angajat cu diferite treburi în secretariatul facultăţii. Cînd a gătat şcoala, l-au ţinut tot acolo şi peste ani, mai toţi absolvenţii Dreptului răspândiţi prin ţară îi spuneau Nenea. Ică Antonescu l-a vrut la Externe dar Nenea s-a cerut la Biblioteca Universitară şi acolo l-au găsit şi lăsat şi legionarii şi comuniştii, până a ieşit la pensie, prin 1975.           

Dar nenea n-a uitat de noi, de unde a plecat. La Cincul Mare a cumpărat pământ şi a construit “Vila din capu satului”, a plantat brazi pe care unchiul Culiţa îi păzea să nu-i taie cineva de Crăciun şi şi-a plătit locul pe dealul bisericii, cu rugămintea să-i punem la cap un mesteacăn, când i-o veni sorocul. A crescut mare mesteacănul şi a rezistat şi unui trăznet cu vreo zece ani in urmă.

Pe noi, ăi plecaţi la Sibiu, a stat cu gura până ne-a făcut domni. Când am ajuns în clasa întâia mi-a trimis o bicicletă şi o vioară cu care l-am chinuit patru-cinci ani pe Salmen, concertmaistrul filarmonicii. Când s-a mai răsărit şi soră-mea, i-a plătit orele de pian, i-a trimis partituri şi când a trebuit să poarte ochelari ne-a scris, că să nu mai plângem, că numai maimuţele nu-i poartă.             

Pe soră-sa, mezina, care avea voce şi a cântat la căpătâiul tatălui muribund şi la 17 ani s-a măritat cu doar patru clase, a bătut-o la cap să înveţe şi mai la zi, mai la seral sau la fără frecvenţă şi-a luat diplomele şi a funcţionat pe rând ca educatoare de gradiniţă, învăţătoare la primară, profesoară de matematică la liceu. Am avut în ‘63 şansa şi mândria că ne luam amândoi diplomele ; eu de la Electrotehnica Timişoara şi mama  pe cea a Universităţii din Bucureşti. Nu ştiu cum a muncit şi ne-a crescut, nu s-a plâns niciodată sau s-a ascuns prea bine. Şi după ce noi ne-am luat zborul, casa a rămas plină cu tot felul de veri şi verişoare, apoi nepoţi şi nepoate, venite la oraş să-şi facă şcolile ce le trebuiau pentru a ajunge domni.

Şi Maria asta simplă, mama asta a mea, face la anul 90 de primăveri şi ne tot spune că ea n-are nevoie de nimic. Poate doar de cei plecaţi sau de cei ce au uitat-o (« până şi reumatismul, de vreo zece ani nu mă mai doare nimic »          T

Tot la anul ar fi făcut şi Nenea 100 de ani. Dar nu a avut noroc, că l-a omorât un meci de fotbal ! Pe el, cel mai liniştit şi blând cetăţean, ardelean molcom şi înţelept trăind între studenţi şi cărţi, nu şi duminecile când pleca pe jos din Dr. Staicovici să ajungă la  Privighetorilor din Băneasa. Cu o gentuţă neagră în care erau una-două sticle ¾ cu vin bun trimis de foştii studenţi ajunşi domni prin ţară, cu un nepot sau singur, pentru cotletul în sânge pe care i-l aducea un chelnăr bătrân, acelaşi chelnăr totdeauna, uitat şi el de legile pensionării.           

Apoi Nenea a făcut greşala vieţii lui. Mai mare decât cea din tinereţe când a răpit-o  pe fata popii din Strehaia chiar în ziua nunţii ei cu un altul şi a dus-o la alt altar. Da, Nenea s-a uitat la un meci de fotbal, Austria-România, când ne trebuia un gol să ne calificăm, habar n-am unde. Românii au dominat tot timpul şi au ratat zeci de ocazii, acolo, la Viena. Meciul nul, era ultimul din grupă, l-a doborât pe Nenea. Pe el, care ne ducea pe Republicii să o vedem pe Iolanda, pe Harlem Globtrotters, pe Valeriu când a făcut singur ”Irimescu-Franţa 16-15″ cum scriau ziarele. Pe el, care nu se uita la fotbal,  doar, dacă era în joc onoarea naţionalei. Şi în ziua aia, onoarea, mândria şi (poate) comentariul lui Ţopescu l-au terminat.

Şi s-a dus într-o lume mai liniştită, de unde ochii ăia de un albastru infinit poate se uită astăzi la Liga lui nea Mitică, la gentuţa lui nea Gigi, la mizeriile rostite în gura mare de « lumea bună » a fotbalului, la constatarea lui nea Naşul (“deja se simte că sportul românesc este în colaps, în moarte clinică”), la divagaţiile imberbilor boys sau dulcegăriile dulceţurilor din presa sportivă în aşteptarea unei invitaţii în avionul pentru Feroe sau la altarul de la Mogoşoaia, la angajamentele nea-politicienilor ce ne cer astăzi voturile pentru salariile sau pensiile din 2012 sau 2030.               Da dragă Neneo, tu chiar ai fost un Sir!

Publicat in: Prima Categorie pe 13 Septembrie 2008 | 1 Comentariu »

Între ultimul 0 – 3 luat de la lituanieni şi OOO2008 nu sunt legături, sunt doar cauze şi efecte. Dacă la ăia toţi erau înalţi, rapizi şi forţoşi, la noi era doar Goian, nu era Bănel şi ceilalţi erau doar OO! Adică doar Oameni Obişnuiţi şi nu dintr-ăia Olimpici!Nu trebuie neapărat să fi german sau baltic pentru a avea o naţiune sănătoasă, cu profil de ogar şi mentalitate de buldog. De chestia sănătăţii se ocupă Nicolaescu, adică dă bani pe medicamente. De olimpici are (cam prea mare) grijă COSR, fotbalul este (oarecum) în buzunarele FRF şi ale noilor capitalişti, de sporturile care adună vârfurile şi aduc medalii se ocupă MTS. Cine se ocupă de OO?            

Şcoala şi Universitatea, acolo unde ar trebui să se formeze şi baza sportului de performanţă (vezi criza acestuia, mai ales în sporturile de echipă, cât şi atenţia îndreptată numai asupra excepţiilor, vârfurilor) mai mult “mimează” ora de educaţie fizică iar competiţiile sunt mai mult puncte bifate în calendarele sportive.  

 Media (inclusiv canalele de sport) este condusă de normative ce urmăresc evenimentul/spectacolul comercial şi. logic, incită declanşarea şi apoi întreţin “scandalul” şi cultul vedetei. Nici televiziuna publică nu are în atenţie educaţia prin sport şi sporturile de masă, făcând concurenţă (în spirit şi desfăşurare) celor ce vizează cu prioritate ratingul. 

Sfera politicului este mai apropiată de lumea performanţei, ea eşuând în promovarea unei orientări de durată către modelul sportului de masă. Interesul personal şi instituţional este de a profita de creşteri de popularitate prin încurajarea şi susţinerea doar a acelor ramuri sportive „de prestigiu”, de imediat impact.             Poate şi din aceste motive, sponsorii, dar şi instituţiile publice guvernamentale sau locale, nu acordă atenţia şi spijinul cuvenit unui domeniu ce poate aduce importante servicii sănătăţii, educaţiei şi…Sportului!          

Consecinţele acestui tip de atitudini determină, la nivelul naţiunii, o degradare evidentă a stării de sănătate şi diminuarea potenţialului biomotric. Calităţile fizico-psihice ale tinerei generaţii sunt în continuă scădere în ultimele decenii; stresul şi obezitatea, sedentarismul şi lipsa de activitate dar şi dramatica neglijare a conceptelor prietenie, echipă, fair-play şi familie marchează societatea în această tranziţie, în special partea pe care o numim “defavorizată”.  

Baronul Pierre de Coubertain, părintele Olimpiadelor moderne,  definind încă în 1900 diferitele forme de activitate (sportul pentru toţi, sportul competitiv şi sportul de elită), a scris: “Sportul nu este un mod de a petrece timpul de lux, o activitate pentru cei puţini, privilegiaţi, şi nici măcar o temă de compensaţie musculară pentru activitatea creierului. Pentru fiecare bărbat, femeie, copil, sportul oferă posibilitatea de a se autoperfecţiona, indiferent de profesie sau de poziţia ocupată în viaţă. Este acompaniamentul natural al tuturor, în mod egal, în acea măsură încât nimic nu-l poate înlocui”. 

Rezoluţia nr.58/5 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite nu degeaba intitulată “Sportul ca mijloc de promovare a educaţiei, sănătăţii, dezvoltării şi păcii” arată între altele:      

      “Având în vedere:         “Carta Internaţională a Educaţiei Fizice şi Sportului” aprobată de ONU în anul 2000; (…)            – Constatând că în sistemele de educaţie ale diferitelor ţări sportul şi educaţia fizică sunt din ce în ce mai mult marginalizate, deşi constituie un vector privilegiat nu numai pentru sănătate şi dezvoltare fizică, dar, deasemenea pentru obţinerea valorilor necesare coeziunii sociale şi a dialogului intercultual;            – Invită guvernele şi instituţiile care se ocupă de sport să promoveze rolul sportului şi al educaţiei fizice pentru toţi, oferind posibilităţi de solidaritate şi cooperare în vederea favorizării unei culturi a păcii, a egalităţii sociale şi a egalităţii între sexe, să promoveze dialogul şi armonia, prin cooperare şi parteneriat între toţi factorii, în special cu familia, şcoala, ligile, asociaţiile  şi cluburile sportive, colectivităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale;(…).” 

Mai ales astăzi şi nu numai la noi, Sportul ca fenomen social, luat în considerare şi sprijinit de guverne şi alte “sfere de interese”, cu răsunetul său popular/populist, al victoriilor unor persoane sau echipe ce se confundă cu grupul sau ţara, are o serie de caracteristici care nu aparţin în totalitate sportului. Sportul devenit “luptă pentru glorie şi bani”, prin antrenament sever şi nemilos, vedetism şi senzaţional poate intra în contradicţie cu valorile fundamentale ale educaţiei fizice, care pune accent pe educaţie, sănătate, dezvoltare, relaxare, asociere, distracţie.           

Pentru toate grupurile de vârstă, de la adolescenţi la vârsta a treia, conceptul SpT (Sportul pentru Toţi) poate fi foarte util naţiunii, fiind considerat cel mai ieftin medicament (preventiv) ce duce la îmbunătăţirea starii de sănătate a populaţiei, la socializare şi recreere educativă, spre…Starea de bine.

Publicat in: Prima Categorie pe 7 Septembrie 2008 | 2 Comentarii »

 Nu mă surpinde liniştea aşternută peste prestaţia noastră la Bejing, aşteptată şi ea precum amărâtele de rezultate. Nu se va face primăvară cu două cenuşărese a căror tenacitate le-a urcat după un deceniu pe tron şi cu alte două (trei) regine aflate şi ele spre finalul vieţii competiţionale. Cu această recoltă COSR dar şi Agenţia Naţională pentru Sport încheie patru ani fără o strategie a sportului, fără un SPORT ROMÂNESC, fie el de sorginte comunistă, fie una capitalistă (baze şi iarbă verde, selecţia din colegiu-universitate). Au reuşit însă să îngroape şi mai adânc sportul de mase, mişcarea pentru sănătatea naţiunii.
Cu demisia lui Tadici nu se va rezolva situaţia gravă a sportului tânăr care nu mai aduce măcar oameni zdraveni în zonele de selecţie (pentru jocurile de echipă, în special). Sportul a devenit un lux, costă mult şi nu trebuie să aşteptăm valori venite din sălile de body-building sau din piscinele palatelor de prin Izvorani. Cu trei bazine de înot cine mai aşteaptă o nouă Potec ? Cine o va înlocui pe Iolanda (pe stadion, nu în fruntea federaţiei ?!)  Başca, ne-au potopit televizorul şi calculatorul, E-urile şi hrana modificată genetic, automobilul şi drogurile, scutirile « medicale » şi armata ne-obligatorie, distrugerea parcurilor şi a bazelor sportive (şi taxele de ”acces/practicare-sport” pentru cele rămase).
 Cine crede că statul poate să-şi lase viitorul din mână !? (se zice de un Minister al Tineretului şi Sportului?)

Cu toate astea în gând aniversăm astăzi un an de la inutila scrisoare inmânată Preşedintelui ANS. Poate că este bine să ne aducem aminte:

“In atentia dlui Octavian Bellu, presedinte ANS, Domnule presedinte, Grupul pentru Dialog Social se  implica  in apararea interesului cetatenilor in cazul Strandului Tineretului, care nu mai este deschis nici pentru public, dar nici pentru sportivi. In urma dezbaterii organizate la sediul GDS, la data de 18 iulie 2007,  pe aceasta tema, situatia nu a evoluat  favorabil, ci, din contra, s-a inrautatit. Daca atunci mai puteau fi folosite doua din cele 6 bazine de inot, acum, in luna august, au fost inchise toate bazinele. Totodata, concluzia  discutiilor de la sediul GDS  a fost ca ANS va inainta si sustine un proiect de ordonanta de urgenta pentru declararea acestui strand ca fiind parc sportiv, cu toate avantajele care pot decurge dintr-un astfel de statut. Se pare ca acesta concluzie nu a fost materializată.
In aceste conditii, Grupul pentru Dialog Social organizeaza un miting de protest, vineri, 31 august 2007, ora 12.00, in fata Agentiei Nationale pentru Sport. Dorim sa discutam cu dvs si cu alti factori de decizie din ANS modul in care se poate remedia situatia de la strandul Tineretului”.

După mai multe luni, am revenit la ANS, tot în stradă, tot cu ceva speranţe, poate cu un mesaj mai presant (pentru noi) şi inutil (« băieţii » îşi văd de treburi !). Deci :

“COMUNICAT,  

Grupul pentru Dialog Social impreuna cu alte organizatii ale societatii civile, Eco Civica, Salvati Bucurestiul, Water Polo Romania, Fundatia Sportul Romanesc, continua campania pentru salvarea si readucerea in circuitul public si sportiv  a strandului Tineretului, care trece printr-o avansata stare de degradare din cauza dezinteresului pentru activitati sportive si a intereselor primordial imobiliare ale chiriasilor, SC Tineretului SA si  Kiseleff  Bussines Plaza SRL. Responsabilitatea acestei situatii revine Agentiei Nationale pentru Sport si  Complexului National «Lia Manoliu» care au decis inchirierea acestuia cu clauze ilegale de instrainare, fara clauze obligatorii de continuare a activitatilor sportive si fara clauze de reziliere pentru o perioada de 147 de ani (49 ani cu prelungire doar la latitudinea chiriasului).
Intrucat se apropie un nou sezon in care ar trebui ca strandul Tineretului sa functioneze la capacitate maxima in beneficiul sportivilor si al locuitorilor capitalei, GDS Eco Civica, Salvati Bucurestiul, Water Polo Romania, Fundatia Sportul Romanesc apara interesului cetatenilor si organizeaza o actiune de protest in fata sediului Agentiei Nationale pentru Sport, strada Vasile Conta nr. 16 (in spatele cofetariei Scala), in data de 28 martie 2008 ora 13.00 “.

A trecut şi “sezonul” şi cum între 4 şi şi 11 octombrie va fi Săptămâna Naţională a Sportului pentru Toţi, tare l-aş dori pe domnul Octavian Bellu printre cei ce nu vor participa niciodată la Olimpiade şi nu vor aduce niciodată aur ţării şi prestigiu conducătorilor. Vor încerca doar să-şi asigure sănătatea, recreerea şi mai ales, starea de bine. Şi-mi veţi spune ”Şi ce-i dacă vine ?” Dar, dacă… Dar, poate că… Poate că ne va aduce şi veşti bune…

Scriu aceste rânduri şi sub impresia unei iniţiative şi a unui logo de excepţie, demne de mai multă atenţie din partea oficialităţilor (inclusiv ANS) şi a mediei : Olimpiada Oamenilor Obişnuiţi 2008 a cărui finală a loc pe (fostul?) velodrom din clubul (fostul Club?) Dinamo, sâmbătă 30 august (www.ooo2008.ro). Sincere felicitări!

Publicat in: Prima Categorie pe 31 August 2008 | 2 Comentarii »

Cum mă tot “plimb” prin site-uri şi blog-uri, cu multă dragoste pentru cele verzi, am dat de invitaţia de astăzi pentru Cafeneaua Cafepedia, să schimb o rablă IT cu un laptop pentru o idée bună (vezi dacă vrei pe www.ziuaverde.ro).
 Cum sunt un înapoiat care a rămas pe mentalitatea că trebuie “Să păstăm România curată” şi asta era tema întâlnirii ecobloggerilor, mi-am zis că înainte de a bea cocktailul verde promis de organizatori să duc un televizor pe care ţin în pivniţă o damigeană goală (de vin) şi două maşini de spălat (d-alea Alba, una prerevoluţionară cu două motoare, alta automată decedată prin 1995) care-i stăteau nevestei în gât, nu întratât de tare încât să mă alunge din casă, cu ele cu tot.
 Cu mare voioşie am deschis  www.ziuaverde.ro   şi am dat clickuri pe partenerii cu care voiam să încep afacerea. Dar sa o luăm la rand…
 Recolamp, este (cel puţin) astăzi, la 10,09, în construcţie. Dar nu-i bai, trecem la…
Roddia. Care ne spune pe www-ul ei că a lansat la 18 iulie la Deva şi pe 12 la Cluj programul de informare şi educare reciclare consumabile electrice şi electronice “Colţuri verzi” (amenajate în magazinele din întreaga ţară!).  Cu imboldul Roddiei, adică “Reciclează! Acum ai cum!” am dat clickuri pe “suntem, facem, credem, atătăm” şi în afară de folozifie, nu am găsit nimic să mă ajute. Încă, nu-i bai…
 La RoRec m-am mobilizat după “O problemă vizibilă, implică o rezolvare vizibilă” şi fericit am dat click pe “Puncte colectare deşeuri electrice” care m-au transferat pe site-ul anpm-ului, şi după câteva secunde aproape am cedat pentru că “Internet Explorer cannot display the webpage”! Eh, dar totuşi n-am cedat… 
Am deschis  cu gândul ca poate Agenţia Naţională are şi o altă pagină, dar la www.anpm.ro dar astăzi la 10,33 era “cannot display”.
 În fine, mi-a mai rămas Praktiker (ultimul eveniment, iulie, pentru “Colectează un zâmbet” pentru copii defavorizaţi şi ioc puncte de colectare deşeuri de orice fel) şi Galeria Real (cu noutăţi despre promoţia de paşti! -n.a. se scrie cu P).
 Epuizând partenerii şi punctele de colectare ale zilei verzi, mi-am adus aminte că între Diplomele de excelenţă ale festivalului Habitat şi Cetăţean 2007 una era destinată primarului Liviu Negoiţă pentru „Pentru organizarea serviciului de preluare gratuită a obiectelor şi bunurilor de uz casnic de dimensiuni mijlocii şi mari, prin apel la un simplu telefon (9460)  şi desigur pentru multe alte facilităţi destinate cetăţenilor sectorului”.
 Am format 021.9460 şi mi-a răspuns Romprest-ul, care m-a intrebat dacă sunt din sectorul 1 şi vreau pubele sau contract de salubritate. Am deschis site-ul  sector3primarie.ro şi am găsit la 9854 dispeceratul non stop, care, spunându-mi păsul dispecerului, m-a trimis la 9460, la… Rosal (da Rosal, aşa mi-a spus!?).
 

Dragilor iniţiatori şi dezvoltatori ai Zilei Verzi, cam aşa stau lucrurile şi nu-mi permit să comentez mai mult. Nu că nu aş vrea laptopul contra 3 echipamente electrice şi electronice (şi mai am şi ceva becuri, clare, desigur!) dar am speranţa că încet, încet, împreună, vom mai mişca câte ceva.
Va fi desigur greu şi o spun în cunoştinţă de cauză. Pe 5 iunie, de Ziua Mediului, în cadrul festivalului ECOPOP 2008 am organizat cu sprijinul CCIB o întâlnire prietenească la o cafea şi apă minerală: “Site şi Blog de Mediu, administratori şi useri în (contact) direct”. Nu vă spun cine a lipsit… Dar astăzi, vă urez din inimă, baftă!  el_sasha@….

Publicat in: Prima Categorie pe 28 August 2008 | 1 Comentariu »

Stimate Domnule Sorin Năstasa
Fără sa vă cunosc şi fără să vreau, cred că nu v-au picat bine în plină vară şi sezon de schimbări de direcţii, multe din plângerile poporului asupra zgomotului ambiantal din prietenoasa noastră Capitală.
Am încercat şi eu, un pic mai apropape de temă, să împac şi capra şi varza, adică să fiu obiectiv şi dacă se poate, pragmatic. Nu am reuşit şi nu voi reuşi, după cum şi Bucureştiul nu va fi niciodată Berna sau Viena pe care le aduceau în comparaţie analiştii şi moderatorii atotcunoscători de pe unele sticle.
Dar, drept este, câte ceva se mai poate face !
Şi chiar s-a început, deocamdată au vizibilitate doar echipajele poliţiei rutiere. Motoarele de toate felurile de fiţe nu vor putea fi civilizate şi nici oprite (fie şi după orele 23, o prostie de idee, că s-ar admite că la noi poţi fi măgar şi necivilizat între anumite ore !?). Dar domolite, mai că ar merge…
Vecinii care muncesc şi pensionarii care îşi duc mai bine sau mai greu traiul nu prea fac gălăgie, ba cred că au şi mare grijă de habitatul lor. Păi dacă ei sunt cei cinstiţi, ce ne facem cu fetele de fete şi băieţii de băieţi care strică mai mult decât liniştea, morala şi habitatul comun. Avem poliţie comunitară, avem jandarmerie, avem poliţie, sri şi fisc, şi ce dracu’ nu avem în cea mai bodigardată Capitală a Europei (acum, se pare că după… Roma). Cert este că suntem un popor vesel şi muzical, deci tot la domolire se poate umbla!
Păi dacă astea două teme acoperă peste 70% din plângerile poporului despre zgomotul ambiental, hai să vedem ce putem face pentru ele.
Sorine, iartă-mă că am ajuns aşa de prieteni, pentru tine care eşti practic un „scaun” în Primărie, nu-ţi rămâne decît să asculţi vocea celor ce pot să te ajute şi plângerile celor mulţi. Zeci şi vor fi sute de plângeri la care nu ai cum să raspunzi, ba să le mai şi rezolvi.

Sunt cinic, dar îţi spun ce aş face eu în locul tău. Aş aranja cu domnul director de la CC al PMB să-mi pună pe site-ul pmb.ro o pagină deschisă pentru plângeri-sugestii-rezolvări fie şi numai pentru zgomote, că sunt acum la modă. Sau l-aş ruga pe Ionuţ Părăuşanu să deschidă pe ecosapiens.ro un blog comun (ceva de genul „Dacă aveţi curajul, pârâţi-i aici!” după care (poate) se va posta „I-am terminat, Vasile şi Magda au fost amendaţi cu 500 lei noi”).
Gata, desigur că nu am rezolvat problema, dar zeci şi apoi sute de cetăţeni vor dormi mai liniştiţi (şi mulţumiţi că şi-au descărcat năduful). Şi dacă „ceilalţi”, cei pălătiţi pentru astea vor reuşi să facă câte ceva, va fi deja mai bine!
Apoi, după Strategia ambientului, vom schimba asfalturile, sinele, autobuzele, semafoarele şi camerele video,  concepţiile şi moravurile românilor, ca să crape de ciudă bancherii ăia din Berna. Până atunci, cu respect, Relu.

PS. Dacă nu ai citit şi EduEcoCivica 28 şi 30 (şi comentariile) poate că nu mă vei crede că sunt un prieten sincer al vostru.

Publicat in: Prima Categorie pe 16 August 2008 | Comentarii »

La Edu 28 aproape că am luat apărarea Primăriei şi nu m-am alarmat că Planul bucureştean semăna cu al Londrei şi nici că ne-a costat 120 milioane Euro. Convins că ajunşi în UE trebuie să avem şi borduri şi nopţi mai liniştite nu m-am supărat prea tare pe cei de la Envira Consult că ne-au luat banii pentru “sfaturi” pe care noi le trăim şi alţi sunt chemaţi să le urmărească. La 4 iulie un Comunicat de presă anunţa dezbaterea publică a Strategiei de Zgomot a PMB  (de fapt Strategia de Zgomot Ambiental) : « Înainte de a fi supusă aprobării Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), strategia a fost lansată în dezbatere publică timp de 30 de zile, în care cei interesaţi au putut consulta documentul respectiv şi au transmis în scris propunerile lor. Astăzi a avut loc şedinţa de dezbatere publică, în care a fost prezentată strategia, iar cetăţenii şi reprezentanţii instituţiilor publice locale şi centrale au discutat măsurile propuse ».  După care… tăcere ! Oare s-a aşternut liniştea prin Bucureşti ?
Momentul democratic odată trecut (adică Comentarii la adresa de email: Sorin.Nastasa@bucuresti-primaria.ro de pe www.pmb.ro, daţi click pe vedeţi toate mesajele primite) nu aşteptam măsuri deosebite dar nu strica un cuvânt de mulţumire (şi încurajare a comentatorilor !?) sau un raport al dezbaterilor din partea autorităţilor. Eu am cerut prin mail o informare şi lista participanţilor. Poate, o veni…

Cum nu vreau să treacă vara zgomotelor sub emoţia apelor istorice vreau să “încurajăm” autoritatea publică să aplice legislaţia existentă, măcar pentru capitolele de bun simţ.  Cu dotări minime sau prin utilizarea faimosului sistem de camere inteligente, prin carnetele de amenzi ale poliţiştilor comunitari, poate şi cu sprijinul cetăţenilor, al pensionarilor sau al neguvernamentalelor, ba chiar şi cu sprijinul Poliţiei şi Jandarmeriei, se poate veni în întâmpinarea sesizărilor şi sugestiilor atât de exacte şi de bun simţ pe care le găsim pe site. Mesaje/comentarii pe care chiar vă reinvit să le citiţi şi să vedeţi cât de uşor se poate asigura liniştea cetăţeanului, dacă se vrea… Găsiţi mai jos cîteva fragmente din zecile de necazuri postate (numai) până la 4 iulie!
 
# Dupa parerea mea ar fi mai utila suprimarea urmatoarelor surse de zgomot, mult mai aproape de noi, mai numeroase si mai agresive:1- motocicletele cu tobe de esapament modificate si care circula ziua si noaptea cu viteze mult prea mari in comparatie cu viteza admisa ; 2- autoturismele, care emit prim geamul deschis muzica le un volum nejustificat de mare, sau cele ale caror sisteme de alarma se declanseaza o data la cateva minute de cele mai multe ori nejustificat. Un nivel ridicat al amenzilor pentru acest fapt ar diminua fenomenul si pentru inceput ar pune la dispozitia primariei sume semnificative. 3 – cursele de noapte intre masini cu motoare mai puternice sau mai putin puternice dar cu esapament modificat, Asupra acestuia ar putea interveni politistii de la sectiile de politie prin fata carora trec aceste vehicule sau echipaje mixte politie – RAR. (Gabriel Serbanescu)

# Exista undeva pe site-ul dvs. o versiune a transpunerii/implementarii in legislatia romaneasca a Directivei 2002/49 ?. La la 6 metri de ferestrele noastre, in spatele blocului, in cladirea dezafectata a unui vechi garaj/depozit de materiale, izolata prost si impropriu, la adresa Calea Dorobantilor nr. 127-129 s-a infiintat un asa-zis “club al oamenilor de afaceri” care organizeaza nunti si botezuri inca din luna august 2005. Asociatiile de proprietari ale celor 3 scari agresate de zgomotul restaurantului si de clientii acestuia, au solicitat autoritatilor adoptarea unor masuri pentru stoparea iadului pe care il traiesc 3-4 nopti pe saptamana, de la ora 19 la ora 6 dimineata, intrarea in legalitate si respectarea normelor europene privind proximitatea unor astfel de localuri in zonele rezidentiale, limitarea zgomotului instalatiilor de sonorizare si pastrarea linistii publice. S-a apelat la toate autoritatile competente : Primaria Municipiului Bucuresti (adresele noastre inregistrate la dvs. cu nr. 575050/24.10.2006 si 656139/22.08.2007), Primaria sectorului 1, Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Directia de Sanatate Publica, Ministerul Sanatatii, ca sa nu mai mentionam chemarile repetate ale echipajelor de politie in noptile cand tulburarea linistii publice a atins cote maxime ( se poate verifica la 112 de cate ori au fost solicitati). Va putem pune la dispozitie copii dupa toata corespondenta purtata cu autoritatile de mai sus, adrese transmise si inregistrate la destinatari si raspunsurile primite de noi, acolo unde acestea exista. Mentionam ca localul respectiv nu are si nu a avut acceptul de functionare al asociatiilor de proprietari. Nici nu se putea da un astfel de accept din moment ce in bloc locuiesc proprietarii aparamentelor respective (in sensul ca nu sunt birouri sau sedii de firme care nu ar fi deranjate de basii instalatiilor de sunet, de manele, de strigatele de petrecere ale clientilor, de alarmele masinilor parcate sau de portierele taxiurilor). In bloc locuiesc copii care merg la scoala in timpul saptamanii, elevi care au de dat examenul de bacalaureat, dupa nopti grele de cantece de petreceri , studenti in sesiuni de examene, persoane in varsta sau bolnave si adulti care lucreaza in timpul zilei, dupa ce au ”petrectut” involuntar in timpul noptii.. Cum va imaginati ca ajung copiii nostri la scoala sau la examene dupa noptile de cosmar pe care le provoaca acest “restaurant”? (este un termen mult prea elegant pentru ceea ce este acolo). Ni s-a dat de inteles, la inceperea campaniei electorale, (nu am primit nimic scris), ca din anul 2007 localul respectiv nu mai are autorizatie de functionare, si totusi aici se organizeaza in continuare nunti/botezuri, non-stop.  Cu stima, Asociatiile de Proprietari, Calea Dorobantilor 111-135, Bloc 9 Scara A, B, C Sector 1, Bucuresti.

# Ati omis o alta cauza de zgomot in afara celui provocat de vehicule si industrie! Aceasta cauza de zgomot in sectorul 2, zona strazii Barbu Vacarescu unde este Tenis Club Bucuresti sunt CLUBURILE de noapte si Terasele (Turabo, Fratelli, Cabaret si Tenis Club Bucuresti) unde activitatea frenetica incepe in fiecare joi si tine pana duminica inclusiv, 24 de ore din 24 cu o MUZICA INFERNALA, care deterimna vibratii ale peretilor si geamurilor casei! Este o sitiatie generata de Primaria sectorului 2 care admite existenta acestor locatii! Am fact apel la politie si primarie dar absolut NIMIC! Azi cand voi ajunge acasa, joi fiind, cosmarul reincepe! Credeti ca ma puteti ajuta in demersurile mele de a-mi castiga dreptul la o viata normala? Multumesc anticipat (Dr. Bianca Diamandopol).

# Atat timp cat nu se respecta reglementarile de tonaj/zgomot legale si nu se verifica respectarea lor planul de actiune este doar un plan si nu va avea finalizare. Chiar si rezumatul lasa loc multor discutii. Intrebarea fireasca : primaria este deschisa discutiilor ? Si ma refer aici la o colaborare reala cu cetateni ai bucurestiului. Si daca primaria este deschisa la acest gen de discutii cum se poate realiza concret dialogul/parteneriatul cu cetatenii ? Locuiesc intr-o zona foarte zgomotoasa iar faptul ca sunt afectat de zgomotul generat de intersectia din apropierea blocului ma obliga sa nu raman indiferent la planul dumneavoastra de actiune. Va multumesc (Gabriel Lupu).

 Instructiv (si Informal) am retinut un comentariu si raspunsul primit. No comment !

# “Buna ziua, Am vazut la Tv ca incepand din luna iulie veti incepe un program de reducere a zgomotului urban. Am inteles ca nu aveti reclamatii in acest sens. Eu nu am stiut de aceasta sectiune a site-ului primariei si am reclamat la Politie un posesor de scuter care face un zgomot infernal noaptea pe strada noastra(Somesului). Raspunsul primit de la Dl. Comisar sef Motoc Marin, seful BPR, a fost ca desi exista niste norme care prevad un nivel maxim admisibil de zgomot pentru vehicule, nici Politia si nici RAR nu dispun de aparatele de masura corespunzatoare, astfel incat legea nu poate fi aplicata. Pe de alta parte exista foarte multi soferi care nu tin cont de faptul ca se afla langa o casa in care locuiesc oameni si claxoneaza prelung si bineinteles fara rost, deoarece cei din coloana nu pot zbura. Cred ca ar trebui ca cei de la Politia Comunitara care sunt din cate stiu in subordinea primarie sa poata da amenzi celor care claxoneaza, astfel incat sa-i “usture” la buzunar si sa se duca vestea ca se pedepseste claxonatul. Cu parere de rau trebuie sa spun ca singura cale de a ne civiliza este aceea de a primi sanctiuni pentru ca de vorba buna nu intelegem. Va multumesc! Cu stima, GRUPUL DE FIRME KOSAROM BALZONUL CALITATII, Irina MARIN Director Marketing Kosarom – Sucursala Bucuresti, Str.Lt.Av.Ghe.Stalpeanu 21A,Bucuresti, tel: fax: mobile: 021 – 224.64.38 / 39 021 – 224.64.40 0722 – 368.440 “.
________________________________________
#  “Nr. 609247 Data : 16.06.2008, Stimata doamna Irina Marin,
La sesizarea dumneavoastra inaintata prin e-mail Directiei Generale de politie a Municipiului Bucuresti si remisa spre solutionare Brigazii de politie rutiera, inregistrata cu nuamrul 609247 / 2008, referitoare la zgomotul produs de motociclete, va comunicam urmatoarele:
In conformitate cu prevederile legale, pentru a putea fi admise in circulatie pe drumurile publice, autovehiculele trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice impuse de normele specifice privind siguranta circulatiei si protectia mediului. Institutia care a elaborat aceste norme si gestioneaza procedurile de omologare ale autovehiculelor este Registrul Auto Roman.
In datele tehnice ale unui vehicul omologat pentru circulatie ar trebui sa fie inscris nivelul maxim admisibil de zgomot ( atat in mers cat si in stationare ).
Aceste date nu sunt inscrise in toate documentele de omologare daca producatorul vehiculului nu le-a specificat. Pentru depistarea depasirii nivelul maxim de zgomot trabuie efectuate masuratori specifice cu aparatura destinata acestui scop. Procedurile tehnice elaborate de catre Registrul Auto Roman pentru masurarea zgomotului sunt complexe si laborioase, nefiind aplicabile in cazul unui control in trafic iar specialistii RAR care actioneaza in colaborare cu agentii de circulatie nu pot stabili cu exactitate cazurile de incalcare a acestor norme.
De altfel, masurarea nivelului de zgomot ar trebui sa se efectueza in cadrul inspectiilor tehnice periodice din statiile autorizate RAR, dar acest lucru nu este inclus in procedurile actuale din lipsa dotarii tehnice si a unor proceduri adecvate.
Politia rutiera nu este dotata cu aparatura de masurare in timp real al nivelului de zgomot produs de motoarele autovehiculelor. In cazul in care se vor elabora norme clare care sa permita agentilor de circulatie sa constate depasirea nivelului de zgomot produs de vehicule, se vor putea dispune masuri de reducere a poluarii fonice.
Actualul cadru legislativ privind circulatia rutiera prevede faptul ca verificarea starii tehnice in trafic se realizeaza de catre specialisti RAR iar masurile se dispun de catre politia rutiera.
Cu toate ca OUGR nr. 195/2002 republicata privind circulatia pe drumurile publice mentioneaza ca depasirea nivelului de zgomot admis se sanctioneaza, lipsa procedurilor specifice si a aparaturii de masurare certificata si omologata face ca textul de lege sa nu poata fi aplicat.
Aspectele semnalate de dumneavoastra au fost remise Registrului Auto Roman pentru informare.
Pentru mai multe amanunte referitoare la fenomenul poluarii fonice puteti contacta Registrul Auto Roman, din Bucuresti, Calea Grivitei nr. 391, sector 1, site: www.rarom.ro. sau departamentul de specialitate din cadrul Primariei Capitalei ( Garda de mediu ).
Referitor la pericolul pe care in reprezinta prezenta in trafic al mopedelor, va comunicam ca legislatia rutiera actuala prevede obligatii clare pentru conducatorii acestor vehicule cat si masuri de sanctionare a celor care nu le respecta.
Aceste masuri pot fi dispuse de agentul de politie care le constata sau in baza unor inregistrari tehnice efectuate cu aparatura certificata si omologata din dotarea politiei ( inregistrari video, aparatura radar, etilotest ).
In cazul in care semnalati prezenta in trafic a acestor vehicule ce pot afecta siguranta rutiera, va rugam sa ne contactati la telefon 9544 si sa ne comunicati amanuntele necesare dispunerii masurilor legale.
Cu stima, SEFUL BRIGAZII DE POLITIE RUTIERA, Comisar sef , Motoc Marin”.

Ultima oră! În 2007 Politia a dat şoferilor 3 milione de sanctiuni. Dintre ele, 11.000 au obţinut anularea în justiţie!  Comentaţi?!

Publicat in: Prima Categorie pe 2 August 2008 | 10 Comentarii »

            Revin la post dupa aproape o luna de ganduri, asteptare si treaba. A cam sosit momentul sa expediez corespondenta, pe unele chiar sa le depun pe la Cabinete impreuna cu toate anexele ca sa inteleaga Omul 2 sau X al demnitarului despre ce este vorba si eventual sa i-o « puna » pe masa. Vor fi astfel cam 12 locatii de la care voi astepta un numar de inregistrare, in ciuda deciziei mele ca incepand cu 2008 voi « lucra » numai prin posta electronica. Desigur, numai din respect pentru echipele demnitarilor (anti-birocratie) si pentru copacii patriei ce vor fi economisiti. Din pacate, cred ca m-am cam grabit cu un an-doi, la unele « cabinete ». Sa verificam…           

Asociaţia de Ecologie şi Cultură pentru Viaţă – ECOPOLIFE către Primăria Municipiului Bucureşti, Domnului Primar general Prof. Dr. Sorin Oprescu

            Permiteţi-ne să vă adresăm sincere felicitări pentru înalta demnitatea în care aţi fost investit de către cetăţenii Capitalei şi să ne dorim împlinirea tuturor speranţelor prin care bucureştenii au primit  programul  noului Primar General.

În aceste zile pregătim cea de a VI-a ediţie a Festivalului HABITAT ŞI CETĂŢEAN, o manifestare tradiţional sprijinită de Primăria Municipiului Bucureşti pentru un program complex de informare şi educaţie ecologică şi civică în cadrul unui parteneriat al instituţiilor publice cu răspunderi în domeniu şi reprezentanţi ai societăţii civile.
În baza bunelor relaţii pe care organizaţia noastră le-a avut cu administraţia locală în programele Info-Edu-Civice vă rugăm a aproba contactele pentru stabilirea unei posibile colaborări între compartimentelor de resort ale instituţiei pe care o conduceţi şi organizatorii Festivalului “HABITAT ŞI CETĂŢEAN 2008”.
Cu această ocazie permiteţi-ne să aducem mulţumiri doamnelor Elena Radu şi Tatiana Cârstea, precum  şi domnilor Paul Terzi, Stelian Ifrim şi Alexandru Dinulescu pentru atenţa şi sprijinul acordat organizaţiuilor neguvernamentale cu prilejul altor manifestări similare.

Apelul şi documentaţia info-promo ale acestei manifestări sunt prezentate în anexe şi considerăm că ele reflectă seriozitatea intenţiilor şi disponibilităţile noastre pentru programele de educaţie civică şi ecologică, pentru o Capitală civlizată şi curată, cinstit înfrăţită cu metropelele europene.
Sperăm între altele pentru 20 septembrie că Primăria şi Prefectura ne vor pregăti Ziua Bucureştilor, după cum şi noi vom încerca alături de alte instutuţii publice sau private să contribuim după puterile noastre pentru realizarea obiectivelor propuse prin impact mediatic şi implicarea cetăţenilor în treburile Cetăţii.
Vă mai rugăm să aveţi bunăvoinţa de a adresa cu această ocazie un mesaj cetăţenilor şi/sau organizatorilor, mesaj ce va fi inclus în materialele de presă şi evaluare (pliantul H&C 2008, CD-ul Habitat şi Cetăţean 2008, site-ul www.ecopolife.ro, EduEcoCivica blog, publcaţiile ProMediu şi InfoMEDIU).
   Aşteptând cu încredere decizia Dvs, vă asigurăm de tot respectul nostru. În numele Comitetului de organizare,  Aurel Gherghel

În anexă: Cuvânt de început/AID-MEMOIR
Festivalul HABITAT ŞI CETĂŢEAN 2008, la 9 iulie 2008
 
 Asociaţii nonprofit pregătesc a VI-a ediţie a Festivalului HABITAT ŞI CETĂŢEAN.  Festivalul a fost lansat în 2003 pentru a sărbători “Ziua Mondială a Habitatului” (1 octombrie) cu intenţia de a continua/dezvolta obiectivele altui eveniment pe care îl realizăm anual, începând cu anul 1992 (Festivalul ECOPOP, pentru 22 aprilie, Ziua Mondială a Pământului).
În acest an, pentru creşterea impactului acţiunilor ce urmăresc sensibilizarea societăţii civile şi a administraţiei locale, organizaţiile partenere dezvoltă fiecare câte un program propriu pentru câte una din cele opt „aniversări” ce acoperă perioada 16 septembrie – 8 octombrie. Coordonarea acţiunilor va fi făcută de către Comitetul de organizare şi de către Directorul festivalului, preşedintele Asociaţiei ECOPOLIFE.
Desigur că invităm să ni se alăture şi instituţii centrale sau locale ce au în responsabilitate apărarea Cetăţii şi mediului, sănătatea morală şi fizică a societăţii.
În această fază de selectare şi pregătire a parteneriatelor şi de asigurare a finanţării fiecărui eveniment ne-am adresat personalitatilor /institutiilor (care traditional au raspuns la solicitarile noastre) cu rugămintea de a analiza şi decide în ce măsură şi/sau modalitate sunt dispuse să se implice în pregătirea sau desfăşurarea aceastei manifestare.
 Se adresează invitaţii personalizate însoţite de materialele explicative necesare către Sorin Oprescu (primar general), Ioan Tincu (prefect), Attila Korodi (ministru MMDD), Zoltan Levente Nagy (preşedinte ANPM), Mihai Toti (preşedinte AFM), Gheorghe Constantin Rusu (comisar general GNM), Aurel Udor (comandant ISU), primarii celor 6 sectoare, precum şi persoanelor, societăţilor sau ONG-urilor partenere sau numai cu activităţi în domeniile ce se vor „lucra” în perioada desfăşurării festivalului.
 Desigur că nu iniţiativele sau Apelul nostru vor conduce spre proiecte şi manifestari dedicate educaţiei civice şi ecologice. Dar în  măsura in care organizatorii le vor solicita, modestele noastre posibilităţi se vor alătura eforturilor mass mediei pentru informarea şi constientizarea (nu numai) a marelui public.

Nu ştiu cum de se nimereşte că mai toate manifestările noastre atât de paşnice şi discrete în fond (şi formă) ce se petrec în timpul ameninţărilor sau schimbărilor politice şi administrative inhibă sau chiar blochează apetitul de acţiune/parteneriat al instituţiilor de mediu, al administraţiilor publice sau societăţilor comerciale cu activitaţi în domeniul ecologie/salubritate. Ba cam ştiu, că pe la noi în anumite vremi se poartă decizia “Ce se taie, nu se fluieră!”
Şi, poate nimic anormal, sunt inhibate sau surexcitate şi organizaţiile neguvernamentale, organele media şi sponsorii CSR sau numai ai mediului, care oricat de neutri ar fi par a avea şi ceva “culoare” sentimentală sau financiară.
Vom trece peste toate, obişnuiţi dupa atâţia ani, exprimând astăzi şi aici recunoştinţa  pentru toţi cei care au răspuns sau ni se vor alătura cu fapta sau doar cu o încurajare la solicitările noastre. Şi vom încerca să mergem mai departe…

Vom edita şi în acest an CD-ul festivalului, care va include (aproape) totul despre lucrarea noastră şi a partenerilor noştri, ba chiar şi un spatiu special destinat tuturor celor care au facut gesturi sau au “susţinut” evenimente în folosul cetăţenilor capitalei, indiferent dacă au fost sau nu alături de noi în vremurile atât de fierbinţi din jurul echinocţiului de toamnă.
Vom decide dintre multele posibile nominalizări, pe cei zece ce vor primi Diplomele de excelenţă ale festivalului pentru fiecare dintre cele două categorii:
-    Evenimente/gesturi pentru educaţie eco-civică şi protecţia mediului;
-  Materiale/campanii media pentru informarea şi conştientizarea publicului asupra problemelor de mediu şi dezvoltare durabilă.
Vom încerca să finalizăm o Dezbatere-sondaj pe tema  „Ce i-ar mai trebui Bucureştiului pentru a deveni o capitală civilizată, curată, culturală şi turistică”, pe baza materialelor pe care le vom primi pe site-ul www.ecopolife.ro şi răspunsurilor la chestionarul ce va fi distribuit către oficialităţi, instituţii/societăţi şi cetăţeni ai Capitalei.
Avem nevoie de opiniile dumneavoastră!
Atât pentru astăzi, cu respect, Aurel Gherghel

Vă mai mai rugăm să accesaţi www.ecopolife.ro, www.ecomagazin.ro sau www.ecosemnal.ro
Contactaţi-ne la mail@ecopolife.ro sau aurelgherghel@yahoo.com 
Director IT: Radu Popescu (radup.mail@gmail.com)

Publicat in: Prima Categorie pe 26 Iulie 2008 | Comentarii »

M-am trezit azi dimineaţă cu paralela prezentată de Realitatea TV între Bucureşti şi Londra, din punctul de vedere al planurilor de acţiune pentru diminuarea zgomotului urban. Da, avea dreptate comentariul, semanau „cam mult” texte generale de pe paginile de Rezumat. Nu-i ceva grav, că nu PMB a descoperit teoria şi practica zgomotului ambiental şi chiar încep sa cred că autorul studiului (Envira Consult, care parcă are o mamă ceva mai internatională) au facut bine gândind mai toate posibilele cauze şi desigur, suficient de îndepărtatele soluţii. Si uite ca mă supără iarăşi cei din media prea doritoare să facă rating pe “scandal” (cît de îndrăgit şi utilizat acest cuvânt!) în loc să caute şi să găsească şi informaţii sau date utile bietului cetăţean pierdut în noianul de mesaje al instituţiilor de tip post-Guttemberg.

Nu că PMB-ul (adică Primăria Generală a Municipiului Bucureşti) şi site-ul pmb.ro sunt fără prihană, dar cu ceva experienţă în treaba asta de protecţie a omului mă amestec şi eu să-mi zic şi-mi zic părerea. Nu de alta dar prin 2004/05 am colaborat şi eu pentru Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Bucureştiului (PLAMB) iar pentru publicaţia ECOPOLIFE 2006 am primit din partea domnului Stelian Ifrim câteva materiale despre Harta de zgomot ambiental a Capitalei.

Deschid deci www.pmb.ro şi pe Nou pe site-ul PMB găsim linkul Planuri de acţiune zgomot urban şi dacă mai avem răbdare se pot deschide Planul de acţiune, Rezumatul Planului de acţiune, o adresă mail pentru comentarii şi o grămadă dintre acestea postate de bucureşteni (comentarii cinstite, cu nume, adresă, locaţie şi zgomot!) în iunie şi iulie ac. N-aveţi decât să repetaţi operaţiile de mai sus şi să vă faceţi propria idée, să visaţi asupra modalităţilor de acţiune pentru liniştea personală urmărind nenumăratele deranjuri personale/comentarii, mai toate la obiect, cu aşteptări şi posibile soluţii (sunt eu sceptic, sper totuşi că nu vor fi înşelate chiar toate speranţele cetăţenilor!).

Nu vreau să mă “iau” de administratorul/ii site-ului, că vor avea în urma votului bucureştenilor destule de modificat şi mai ales de adus la zi. Ca să le stric liniştea îi păsuiesc doar câteva săptămâni pentru a nu-i pârâ primăriştilor şi lui Sorin Oprescu. Nu de alta dar nu este normal ca PLAMB (prezentat la nivelul anului de lansare, 2005, şi încă cu precizarea “Vă aflaţi pe pagina Direcţiei Protecţia Mediului şi Educaţie Eco-Civică”, care pagină nu mai conţine şi altceva!?) să nu aibă măcar menţiunea că între tiump a fost finalizat, ierarhizat şi aprobat în Consiliu General. După cum şi proiectul Parteneri activi pentru Bucureşti finanţat prin programul PHARE PARTENER 2002 pare uitat, sau mai rău, abandonat! Bilă albă pentru că au inclus la Diverse şi Harta Verde a Bucureştiului, lansată recent de Asociaţia Goodartofnoon.

În rest, am vrut să particip şi eu la discuţiile asupra zgomotului urban anunţate pentru astăzi la primărie. Cum sunt simplu cetăţean şi numai preşedintele unui ONG de mediu nu am primit vreo invitaţie pe fax sau mail. Şi cum am uitat de dezbaterea publică anunţată la 6 iunie pe pmb.ro/comunicate de presă, din lene, delăsare, până la urmă am renunţat. Aşa că a trebuit să “deschid mai serios” site-ul primăriei. Şi le-am scris pe cele de mai sus…

Acum, pe seară, recitindu-le, am găsit că a fost postat şi comunicatul de presă a Direcţiei Relaţii Publice şi Comunicare publicat astăzi privind “dezbaterea publică a Strategiei de Zgomot a PMB” (sună rău!) ce conţine şi un răspuns indirect la acuzaţia că al nostru ar fi copiat, de parcă sursele de zgomot şi măsurile de diminuare nu ar fi aceleaşi în toate marile oraşe. Este deja o veste bună! Dar vom mai da încă o bilă albă dacă Strategia şi Planul vor fi urmate de planuri de măsuri concrete (fără lei, pe termen imediat şi mediu) aflate la dispoziţia primăriilor, poliţiei comunitare şi poliţiei rutiere, măcar pentru doleanţele presante ridicate de cetăţeni, pentru civism şi conveţuire urbană şi să vedeţi cât de uşor se poate asigura liniştea cetăţeanului, dacă se vrea…

Publicat in: Prima Categorie pe 4 Iulie 2008 | Comentarii »

Stimate Domnule Sorin Oprescu

Am aşteptat cam două săptămâni după turul 2 şi mi-am zis că este timpul să văd/revăd blogurile/siteurile politicienilor, cele ce au suprveţuit după decizia electoratului. Mai ales că pe multe dintre ele am postat la „comentarii” sau pe linkuri chestia aia ambiţioasă pentru un festival ECOPOP 2009 (vezi EduEcoCivica 26). Ca să fiu sincer, nu am aşteptat răspunsuri sau chiar invitaţii/fapte la o atât de stufoasă „corespondenţă” şi desigur o delicată necesară decizie, că după atâţia ani te inveţi să stai pe la uşi. Chiar dacă de această dată, mulţumită net-ului, administratorilor sau chiar „moderatorului” nu era mare lucru să fiu băgat în seama. Deci…Din repect pentru bucuriile şi muncile de început ale Primarul ales nu am aşteptat şi nici nu aştept (deocamdată) vreun răspuns, ca să nu vorbesc de vre-o promisiune! Am deschis totuşi www.sorinoprescu.ro, am dat click pe Blog şi am văzut fotografiile de la „Primarul Sorin Oprescu – Victoria” (17 iunie) şi lapidarul anunţ „Am cîştigat!” (postat la 15 iunie). Apoi, adică mai încoace…nimic!  Am revenit la site-ul pe care l-am lăudat şi n-am remarcat vre-o schimbare (pe Blogroll „semnau” principalii contracandidaţi, Blaga, Diaconescu, Guşă, Orban, Pavelescu dar acel „Vă mulţumesc!” de pe fronton era acolo încă de la lansarea lui) iar la Ştiri actualizarea se oprea la conferinţa de presă din 16 iunie. M-am felicitat pentru inspiraţia de atunci de a expedia Ecopopul pentru 2009 şi pe linkul „Ai o problemă la Primarie? Scrie şi primarul Sorin Oprescu o să se ocupe de rezolvarea ei”. Aşa că dac-o fi să fie, am toată vremea până la anu’!?

Cum Vasile Blaga nu avea blog mi-am postat opera pe www.vasileblaga.ro la Sunt multe de construit si multe de pus la punct. Tu cum ai vrea sa arate lucrurile in Bucuresti? M-am bucurat desigur pentru gestul civilizat al unui răspuns de la contact@vasileblaga.ro: Va multumesc pentru increderea pe care mi-o acordati! De asemnea, va multumesc pentru recomandari! Cu prietenie, Vasile Blaga.           

Aşa, ca fapt divers, că „m-am dus” şi pe la alte case (la comentarii, că era o posibilitate relativ facilă deşi nu se prea nimerea cu tema postată), m-am regăsit printre beneficiarii răspunsurilor din 14 iunie primite din partea lui Adrian Năstase: „Am citit scrisoarea ta catre candidatii la primarie. Sper sa spuna da. La problemele de mediu pe care le avem aici, ar trebui sa spuna da”.  Se vorbea înainte de RoBlogFest că nastase.wordpress.com  va primi una dintre cele mai importante distincţii. Că votul popular nu l-a văzut nu-i de mirare, dar juriul “profesioniştilor” putea să-l declare pentru un top al seriozităţii şi inteligenţei “servirii cauzei” între curaj şi disperare.

 Îmi place şi remarcabilul Blog de primar bucureştean, devenit tribuna lui Andrei Chiliman nu numai pentru acţiunile Bordei sau Tineretului. Dealtfel, în ultimii ani, căutând noi prin administraţie gospodari cu grijă pentru comunicare şi interactivitate, dacă ceilalţi primari de sectoare aveau doar site-urile personale (Ontanu, Nagoita) sau ale primăriilor (nu şi Primaria 5 reprezentată de site-ul personal al primarului Vanghelie!?) am “găsit” şi am acordat între cel 15 nominalizări două Diplome  de excelenţă pentru modernitatea, transparenţa şi eficienţa relaţiilor administraţie publică – cetăţean, astfel:
Festivalul ECOPOP 2007, Primăria sectorului 1 Bucureşti
Pentru iniţierea în colaborare cu HOTNews şi patronarea excelentului “registru naţional on-line de reclamaţii şi sugestii pentru cetăţeni şi administraţia publică”, site-ul www.domnuleprimar.ro
Festivalul HABITAT ŞI CETĂŢEAN 2007, Domnului Andrei Chiliman
Pentru modernitatea şi eficienţa mesajului prin care implică cetăţenii, instituţiile şi organizaţiile societăţii civile în rosturile Cetăţii (www.domnuleprimar.ro, Blog de primar bucureştean, Semnaţi aici pentru Bordei, Alege un spaţiu verde)            

Să vedem ce-au zis ceilalţi candidaţi şi dacă mai „scriu” pentru noi.   Cristian Diaconescu: „Încep prin a mulţumi tuturor prietenilor, colaboratorilor şi colegilor care m-au ajutat în acestă cursă electorală” (la 3 iunie şi continuă pe 10 prin Câteva confesiuni).       Cozmin Guşă: „ne-am saturat cat ne-au furat! se pare ca nu… greu de evaluat consecintele rezultatelor votului de la alegerile locale. ar fi multe de spus dar, pentru ca nu am cum sa nu fiu subiectiv, o las pe alta data. asta-i viata! (2 iunie, dar apoi…tăcere).   Codrin Ştefănescu: „Incearca si cu un barbat…”  (la 29  mai, iar după… nimic!).      Antonel Tănase: La 3 iunie “Antonel Tănase mulţumeşte alegatorilor” – Va multumesc pentru incederea acordata. Doresc pe aceasta cale sa multumesc tuturor celor care mi-au acordat increderea in scrutinul de dumunica trecuta, dar si celor care si-au indreptat optiunea catre ceilalti candidati, pentru faptul ca au facut un efort si s-au prezentat la urne. Felicitări domnule Tănase şi pentru continuare: Duminică mergem la vot! (11 iunie).

Am lăsat la urmă site-ul şi blog-ul Ludovic Orban, pe care le voi „încerca” cu altă ocazie.   Şi închei pentru astăzi nu înainte de a mulţumi administratorului blogroll Sorin Oprescu, pentru accesarea rapidă şi facilă a blogurilor principalilor candidaţi la scaunul eligibil al PMB. Deştept băiat! A avut şi grija de a-i face doctorului o treabă bună, că altfel…

Dacă chiar aveţi ceva de spus, vă aştept pe el_sasha@yahoo.com! Ne vedem înainte sau după… parlamentare?

Publicat in: Prima Categorie pe 28 Iunie 2008 | Comentarii »